Stimularea Geoexchange in Uniunea Europeana

Principalul document UE care trateaza problematica utilizarii resurselor geotermale este “Blue book on Geothermal Resources”, studiu editat in 1997 pentru un orizont strategic care acopera perioada de pana in anul 2010. Blue Book cuprinde in scenariile pe care le construieste, nu numai tarile membre UE la data elaborarii sale, dar si tarile grupate in asa-numita “Agenda 2000” (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia), precum si alte tari europene cu resurse si preocupari in domeniul valorificarii energiei geotermale (Islanda, Elvetia, Turcia, Rusia, Georgia, Ucraina, Macedonia si Iugoslavia).
Pornind de la avantajele importante ale acestui tip de energie, Uniunea Europeana stabileste in Blue Book obiectivul dublarii productiei de energie din sursa geotermala pana in anul 2010, astfel incat in orizontul de timp mentionat, energia geotermala sa isi creasca ponderea in totalul energiei consumate in Europa de la 6% la 12%.
Studiul face distinctia intre resursele geotermale cu entalpie ridicata (>150o C) si cele cu entalpie scazuta (<150o C) si trateaza distinct sistemele de extragere a energiei din sol de la temperaturi scazute (<20 o C) in vederea folosirii acesteia pentru incalzirea si racirea cladirilor. Cu alte cuvinte se face demarcatia intre sistemele de producere a energiei electrice din surse geotermale (in cicluri conventionale sau in cicluri binare) si cele de producere a energiei termice pentru incalzirea cladirilor. Astfel, cantitatea de energie electrica produsa in 1997 in Europa din surse geotermale a fost de 4.300 GWh (realizata in 21 de tari europene, dar concentrata in principal in Italia, Islanda si Turcia) iar cantitatea de energie termica din surse geotermale folosita in Europa a fost de 18.000 GWh (adica 52% din totalul mondial). La cantitatea de energie termica mentionata, tarile UE aveau in 1997 o contributie de numai 11%, in timp ce Islanda contribuia cu 17%. Graficul de mai jos ilustreaza sugestiv cifrele prezentate.

Competitivitatea energiei geotermale
Printre principalele avantaje ale energiei geotermale care o fac competitiva cu energia din orice alta sursa, se numara:

• Utilizeaza o resursa locala, ceea ce reduce semnificativ cererea de energie produsa din combustibili fosili;
• nu are impact negativ asupra mediului inconjurator, deoarece nu produce poluanti;
• este eficienta si se obtine la preturi competitive cu orice alta sursa de energie;
• sistemele geotermale pot opera continuu, fara constrangeri dictate de starea atmosferei sau de politicile locale, asa cum se intampla in cazul altor resurse regenerabile;
• sistemele de incalzire geotermale minimizeaza cheltuielile de transport al energiei termice, ele realizandu-se la locul in care se afla consumatorul;
• este o sursa sigura si nepericuloasa de energie deoarece nu necesita transport si stocare de combustibili;
• sistemul geotermal reprezinta o sursa viabila de energie termica prin costurile de instalare (care pot prezenta mari variatii de la caz la caz in functie de factori regionali) dar, mai ales, prin costurile de operare, deci de valorificare a energiei termice.

Pe ansamblu, sistemele de producere a energiei termice din surse geotermale sunt mai eficiente nu numai fata de sistemele clasice, dar si fata de orice alta sursa regenerabila (soare, vant, biomasa). Studiul Blue Book subliniaza faptul ca tendinda de crestere a pretului combustibililor fosili va face solutia geotermala din ce in ce mai competitiva in anii urmatori. La aceasta se adauga lipsa impactului negativ asupra mediului, ceea ce conduce atat direct, cat si indirect, la alte avantaje financiare (de exemplu prin eliminarea costurilor sociale generate de poluarea din faza de producere a energiei din combustibili fosili), facand cu atat mai competitiva solutia geotermala.
Blue Book apreciaza faptul ca avantajele enumerate mai sus impun stabilirea de stimulente pentru proiectele geotermale si pentru investitorii interesati in implementarea acestora.  
Situatia si perspectivele pietei
Blue Book identifica o serie de masuri care pot determina cresterea operatorilor europeni pe piata energiei geotermale, piata aflata intr-o rapida expansiune si recunoaste faptul ca Uniunea Europeana a ramas in urma Statelor Unite si a tarilor asiatice in aceasta privinta.
Un scenariu privitor la piata mondiala a energiei electrice din surse geotermale pana in 2010 prezentat in Blue Book este reluat mai jos.
El arata o dezvoltare majora a productiei de energie electrica din surse geotermale  in Islanda, Rusia, Italia si Turcia, precum si o spectaculoasa expansiune a productiei in sud-estul Asiei (partial si datorita prezentei masive a operatorilor privati nord – americani, mai ales in Indonezia si Filipine) si in America Centrala si de Sud.
UE considera ca in domeniul energiei geotermale operatorii americani si japonezi sunt principalul concurent pentru operatorii europeni. Drept urmare, acestia din urma risca sa fie incetul cu incetul marginalizati, atat ca producatori de energie geotermala, cat si ca producatori de echipamente si componente specifice domeniului. In acest mod pozitiile dominante, rolurile cheie, autorii tendintelor de piata, precum si grosul profiturilor vor ramane in afara Europei.

Prin contrast, utilizarea directa a energiei geotermale are in Europa o traditie semnificativa  si un potential care trebuie exploatat indeosebi, considera autorii Blue Book, in tarile Europei Centrale si de est, precum si in fostele tari sovietice unde sistemele centralizate de producere a energiei electrice si termice existente care utilizeaza cu precadere combustibili fosili solizi cu puteri calorice reduse vor trebui inlocuite intr-un orizont de timp relativ scurt.
Tendintele in utilizarea directa a solutiilor geotermale pana in anul 2010 sunt reprezentate mai jos. Ele reprezinta valori minimale, UE estimand depasirea lor pe masura extinderii utilizarii pompelor de caldura performante in respectivele tari si pe masura cresterii presiunii pentru respectarea cerintelor de protectie a mediului si reducere a poluarii in zona. Romania se afla in grupa “Agenda 2000” si are, dupa informatiile ASA Holding, aplicatiile cele mai importante realizate dupa anul 1999 in raport cu celelalte tari din grupa mentionata.
 
Actiuni in favoarea energiei geotermale
Planul de actiune al Uniunii Europene are doua obiective esentiale:

• dezvoltarea exploatarii energiei geotermale in tarile membre si in cele asociate;
• stimularea firmelor europene din domeniu in vederea cresterii segmentului de piata pe care ele evolueaza, indiferent in ce zona geografica se afla acesta.

Ulterior aparitiei Blue Book Uniunea Europeana a lansat White Paper “Energy for the Future: Renewable Sources of Energy” care prezinta strategia si obiectivele UE in domeniul energiilor regenerabile, dar statueaza faptul ca fiecare stat membru are posibilitatea sa isi stabileasca propria strategie, in functie de potentialul si resursele de care dispune.
White Paper ia nota de faptul ca ponderea energiei geotermale este in Europa relativ mica fata de celelalte tipuri de energie din surse regenerabile, dar apreciaza ca pana in 2010, capacitatea de utilizare a resurselor geotermale de joasa temperatura se va tripla, ajungand la 2,5 GWh. Noile generatii de pompe de caldura, dar si de schimbatoare de caldura ingropate in sol pana la 100 m adancime, exploateaza energia solara captata si stocata in sol, precum si o parte din energia termica intrinseca terrei in straturile nu foarte adanci. In 1995 in UE erau instalate 60.000 de pompe de caldura geotermale, din care peste 8% din capacitate erau instalate in Suedia.
In aceste conditii, in aceasta decada, UE isi asuma rolul de responsabil care stabileste liniile directoare ale strategiei si urmareste modul in care statele membre implementeaza masurile planurilor proprii. Uniunea Europeana isi propune:

• Sa stimuleze crearea de consortii si joint-venture-uri europene intre producatori de echipamente, companii de constructii, agentii de finantare interesate sa investeasca in proiecte geotermale in Europa si pe terte piete, in vederea contracararii concurentei extraeuropene.
  Aceasta se va realiza dand prioritate proiectelor si programelor din domeniu, precum si finantand parteneriate intre organizatii europene care sa realizeze de la studiile preliminare si cele de fezabilitate si pana la implementarea solutiilor. In privinta tertelor piete sunt avute in vedere in special cele din America Latina si China care la ora actuala par a fi cele mai deschise fata de operatorii europeni.
• Sa ia masuri pentru sprijinirea asociatiilor nationale din domeniul energiei geotermale in realizarea activitatilor nonprofit vizand promovarea, informarea, diseminarea informatiei si transferul de cunostinte si experienta, precum si contactele in comunitatea de afaceri specifica.
  Aceste organisme, impreuna cu cele din UE, ar urma sa devina vectorul prin care UE sa determine implementarea politicilor sale in domeniu, sa colecteze informatie de piata si date statistice care sa ii permita sa ia decizii strategice adecvate.
• Sa sustina organismul nou creat numit Consiliul European pentru Energie Geotermala (EGEC – European Geothermal Energy Council) si sa ii faciliteze interfata cu operatorii europeni din domeniu (fabricanti de echipamente, investitori, agentii etc.), in acelasi mod in care GEA (Geothermal Energy Association) functioneaza pe piata americana. Rolul EGEC ar urma sa fie si acela de sustinere a operatorilor europeni pe terte piete, in competitia cu consortiile japoneze si nord-americane.
• Sa extinda si sa imbunatateasca programele europene de finantare si de cercetare stiintifica, promovand cu precadere aplicatii din domeniul energiei geotermale.
• Sa faca cunoscute avantajele sistemelor geotermale in planul protectiei mediului si sa le incurajeze prin parghii financiare cum sunt:

• Reduceri sau scutiri de taxe pentru aplicatiile din domeniu;l
• Stimulente fiscale firmelor care proiecteaza, finanteaza, investesc, ofera servicii, produc echipamente sau utilizeaza astfel de solutii;
• Credite in conditii avantajoase pentru investitiile in domeniu.

6.     Sa includa proiectele din acest domeniu in randul proiectelor «cu tinta fixa» sau al celor cu regim special, cum este European Green Cities, proiecte intens sprijinite financiar de UE, prin sublinierea dublului avantaj in planul protectiei mediului si cel al protejarii resurselor fosile.
7.     Sa deruleze campanii de informare si educare a populatiei in legatura cu energia geotermala, furnizand sustinere tehnica si financiara pentru promovarea acestora si pentru realizarea proiectelor pilot (demonstrative).  
8.     Sa stabileasca un sistem de siguranta in tarile UE in vederea acoperirii riscurilor geologice pe care le-ar putea induce anumite aplicatii in domeniul energiei geotermale.
9.     Sa determine includerea proiectelor cu solutii geotermale in programele energetice bazate pe resurse regenerabile ale tarilor membre UE prin:

• Integrarea acestora in toate programele nationale, avand in vedere faptul ca unele tari membre UE nu le includ in programele lor energetice, iar altele nici nu considera energia geotermala ca pe o resursa regenerabila.
• Includerea solutiei geotermale in dezvoltarea noilor sisteme centralizate de incalzire, cu ocazia reabilitarii celor vechi, indeosebi in tarile candidate care vor fi integrate in perioada imediat urmatoare. Aceasta ar putea incepe in tarile din Agenda 2000, precum si in fostele tari sovietice, cu finantare din programe UE de tipul TACIS, PHARE etc., sau cu finantare de la organisme specializate (Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare etc.). Integrarea solutiilor geotermale ar putea fi o conditie obligatorie cand acesti operatori ar solicita fonduri de finantare pentru reabilitare de la organismele finantatoare de mai sus.
  O atentie speciala se va concentra pe dezvoltarea rapida a aplicatiilor care utilizeaza in mod direct energia geotermala pentru incalzire in tarile Central si Est Europene unde resurse geotermale identificate sunt putin sau de loc utilizate.a   

9.     Sa promoveze directive in care sa reglementeze modul de stabilire a pretului de vanzare a energiei electrice sau termice produse din resurse geotermale . Sumele obtinute din aceasta «taxa verde» reprezentand diferenta intre preturile de vanzare ale kWhe / kWHt produse conventional, respectiv din resurse geotermale, ar urma sa fie folosite pentru implementarea altor masuri de stimulare si de sprijinire a investitiilor in domeniu.
10.   Sa amplifice actiunile de informare si captare a increderii decidentilor si a utilizatorilor, a operatorilor publici si a celor privati, a autoritatilor locale, a proiectantilor si a investitorilor.
11.   Sa promoveze si sa finanteze studii de anvergura care sa contina informatii detaliate, evaluari cantitative ale costurilor si beneficiilor, date statistice, comparatii intre solutiile clasice si cele geotermale.
12.   Sa ia masuri concrete pentru dezvoltarea pietei solutiilor geotermale prin:

• Gasirea cailor de reducere a preturilor si a costurilor aferente aplicatiilor geotermale (schimbatoare de caldura ingropate, servicii de foraj etc.)
• Subventionarea dobanzilor la creditele pentru procurarea echipamentelor necesare aplicatiilor geotermale
• Facilizarea accesului la informatie a potentialilor interesati in solutia geotermala
• Coordonarea actiunilor operatorilor economici implicati in aceasta activitate
• Derularea campaniilor publicitare active destinate investitorilor in domeniul rezidential.

Pentru mai multe informatii despre preocuparea in Uniunea Europeana pentru dezvoltarea acestui domeniu, accesati pagina http://europa.eu.int/comm/energy/index_en.html