Statutul Societatii Romane Geoexchange - SRG
Despre Pompe de Caldura si Reglementari RES H/C
Cuprins
1. Definirea corecta a Pompelor de Caldura dupa sursa termica utilizata
1.1. Sursa termica Aerul Atmosferic
1.2. Sursa termica Pamantul
2. Definirea Energiei de actionare a Pompelor de Caldura
3. Indicatorul energetic al Pompelor de Caldura
4. Despre COP-ul unui sistem termic HVAC iarna
5. Eficienta frigorifica a Pompelor Termice
6. Despre COP-ul unui sistem HVAC vara
7. Concluzii
Initierea unor discutii pe TEMA performantelor pompelor de caldura este extrem
de utila si foarte urgenta. Motivatiile tin de confuziile create in lipsa unor definitii
clare si unanim acceptate. Societatea Romana Geoexchange propune
urmatoarele subiecte de discutie:
1. Definirea corecta a Pompelor de Caldura dupa sursa termica utilizata
O pompa de caldura este o masina termica de lucru, care consuma energie de
actionare (lucru mecanic sau caldura) pentru a transfera caldura de la o sursa de
caldura cu potential termic coborat - de regula neutilizabil, aflat in apropierea
mediului ambiant si numit “izvor de caldura” - catre o alta sursa de caldura aflata
la un potential termic ridicat, la care caldura poate fi utilizata.
Dupa natura “izvorului de caldura”, respectiv „sursei reci”, putem avea cazurile
urmatoare:
2
1.1. Sursa termica Aerul Atmosferic
In acest caz Pompa de Caldura transfera caldura de la aerul atmosferic la aerul
interior sau de la aerul atmosferic la o instalatie interioara de apa calda. De aici
denumirile Pompelor de Caldura cu sursa termica Aerul Atmosferic si anume:
• Pompa de Caldura Aer-Aer si
• Pompa de Caldura Aer-Apa
Aceasta sursa termica are un mare avantaj numit „accesibilitate gratuita” (nu
necesita investitii speciale pentru accesarea sursei), dar si mai multe dezavantaje
definite astfel : dependenta de variatia diurna a temperaturii aerului; potentialul
foarte scazut al sursei exact atunci cand se solicita mai multa caldura de la ea
(iarna, la temperaturi de sub
0 °C) si coeficientul mic de transfer convectiv ce determina suprafete mari de
schimb de caldura la vaporizator (ceea ce limiteaza puterile termice instalate).
1.2. Sursa termica Pamantul
In acest caz Pompa de caldura preia caldura in mod practic de la un „lichid”,
denumit generic apa, aflat in legatura cu pamantul. Legatura poate fi directa,
adica „lichidul” este apa de suprafata (provenind de la un rau, un lac, o mare)
sau „lichidul” este apa de adancime (apa aflata in panzele freatice ale
pamantului). In primul caz apa de suprafata are o temperatura dependenta de
ambele surse termice (aerul atmosferic si pamantul), iar in cazul al doilea apa de
adancime are o temperatura constanta si practic egala cu temperatura
pamantului (peste 14 °C si sub 20 °C) functie de adancimea panzei freatice si
viteza sa de curgere. Cele doua cazuri fac parte din categoria Pompelor de
caldura cu sursa termica pamantul „ in circuit deschis” (Open loop). Denumirea
provine de la faptul ca apa este preluata din sursa termica, fie ea de suprafata
sau de adancime, prelucrata termic si apoi returnata sursei. Temperatura de
intrare a „lichidului ’’ in masina termica este chiar temperatura pamantului.
Legatura dintre sursa termica si „lichid” este insa, de cele mai multe ori,
indirecta. Ne referim aici la circuitele inchise (Closed loop), in care apa se
gaseste in miscare controlata intre un schimbator de caldura aflat in legatura cu
pamantul si evaporatorul Pompei de caldura. Este cazul schimbatoarelor de
caldura implantate in sol (pe orizontala sau verticala) sau a schimbatoarelor de
caldura imersate in apa (un rau, un lac, o mare) unde „lichidul’ are o
temperatura de intrare in masina termica mai mica cu 3÷5 °C decat temperatura
pamantului de la care preia caldura. In marea majoritate a cazurilor mai sus
mentionate sursa termica are un mare avantaj, si anume „constanta” valorii sale
foarte putin sau deloc dependenta de temperatura aerului atmosferic.
Dezavantajul acestei surse termice este „costul de accesibilitate”, respectiv
obligatia de a investi in valorificarea sursei pentru realizarea schimbatorului de
caldura cu pamantul, fie el un circuit deschis sau un circuit inchis.
Pompa de caldura cu sursa pamantul are asadar in circuitul sau frigorific un
vaporizator alimentat cu apa (dintr-un circuit deschis sau dintr-un circuit inchis)
si un condensator ce poate fi racit fie cu aer, fie cu apa. De aici diversificarea
Pompelor de caldura cu sursa termica pamantul si anume:
• Pompe Geotermice Apa-Aer (Geothermal heat pumps water to air) si
• Pompe Geotermice Apa-Apa (Geothermal Heat Pumps water to water)
Evident, in cazul Pompelor de caldura Geotermale Apa-Aer rolul acestora este
incalzirea directa a aerului interior dintr-o constructie, iar in cazul Pompelor de
caldura Geotermale Apa-Apa rolul acestora este incalzirea indirecta a
constructiei, prin producerea unui agent termic cald disponibil pentru incalzire.
Ambele tipuri de Pompe de caldura Geotermale pot produce simultan si apa calda
sanitara gratie unui desupraincalzitor (desuperheater) ce poate fi inclus, la
cerere, in circuitul frigorific al masinii termice.
3
2. Definirea Energiei de actionare a Pompelor de Caldura
Pompele de Caldura cu raspandirea cea mai mare sunt actionate electric (masini
termice de lucru, cu ciclu frigorific, cu electrocompresor). Motivele principale sunt
accesibilitatea si simplitatea. Se accepta dezavantajul principal legat de costul
energiei electrice provenit din randamentul scazut al producerii acesteia si
eventuala poluare prin generarea de gaze cu efect de sera acolo unde (ne referim
la teritoriul unei tari) ponderea principala in producerea energiei electrice o au
termocentralele pe combustibili fosili (carbune, petrol, gaz natural).
3. Indicatorul energetic al Pompelor de Caldura
O Pompa de Caldura din categoriile Aer-Aer, Aer-Apa sau Apa-Aer, Apa-Apa cu
sursa termica Aerul Atmosferic sau respectiv Pamantul se caracterizeaza
energetic prin Coeficientul de Performanta notat „COP”. Acesta este definit printrun
raport supraunitar care la numarator are Energia Termica (caldura) furnizata
(Energia utila), iar la numitor are Energia consumata (Energia de actionare).
Cum Energia de Actionare este energia electrica consumata pentru actionarea
electrocompresorului ciclului frigorific , inseamna ca marimea COP indica factorul
de multiplicare al energiei electrice consumate pentru obtinerea energiei termice
de potential ridicat din energia termica de potential scazut. Daca energia luata
din schimbatorul de caldura cu pamantul in cazul Pompelor de caldura cu sursa
pamantul este notata cu ES (Energia Sursei), iar energia de comprimare
consumata in ciclul frigorific, respectiv energia consumata de electrocompresor
este notata cu EA (Energia de actionare), atunci avem relatia:
(1 )[ ]
kWh
kWh
E
E
E
E E
COP
A
S
A
S A
= +
+
=
Daca impunem ca o Pompa de caldura cu sursa pamantul sa extraga din sursa o
energie termica cel putin egala cu dublul valorii energiei electrice consumate,
atunci coeficientul de performanta al unei astfel de Pompe de caldura cu sursa
pamantul nu va fi mai mic de valoarea 3. Daca cerem suplimentar ca
temperatura „fluidului” incalzit (aer cald sau apa calda) obtinut la condensatorul
masinii termice, sa fie superioara valorii de 35 °C, in regim stabilizat, atunci vom
fi siguri ca Pompa de caldura economiseste energie primara, iar efectul reducerii
emisiilor medii de CO2 este real.
La astfel de impuneri, peste 90% din producatorii de pompe de caldura cu sursa
pamantul indica valori ale COP de peste 3,1 cand temperatura apei de alimentare
(turul sursei geotermice) este de 0 °C. O astfel de valoare a turului sursei
geotermice este posibil de obtinut in marea majoritate a sistemelor de schimb de
caldura cu pamantul la temperaturi exterioare foarte scazute ale aerului
atmosferic (exemplu : -12 °C, -15 °C ,
-18 °C, -21 °C – temperaturi de calcul caracteristice zonelor climatice I÷IV din
Romania, anexa 1) ceea ce, in cazul pompelor de caldura cu sursa aerul
atmosferic, nu este posibil. Asadar, cele doua surse termice si anume sursa
pamantul si sursa aerul atmosferic nu pot avea aceleasi impuneri privind
valoarea COP-ului. De exemplu, la valoarea de 0 °C a temperaturii mediului
ambiant, pentru o temperatura a apei calde de peste 35 °C, o pompa de caldura
cu sursa aerul atmosferic are valoarea COP-ului sub cifra de 2,5. O valoare de
3,5 a marimii COP poate fi atinsa de o Pompa de caldura in sistemul Aer-Apa la o
temperatura exterioara de peste 10 °C. Cu alte cuvinte, pompele de caldura cu
sursa pamantul pot asigura singure necesarul termic al unei constructii, chiar
daca temperatura exterioara coboara mult sub 0 °C, pe cand pompele de
caldura cu sursa aerul atmosferic pot produce acelasi efect numai in sistem de
lucru bivalent (intotdeauna cu a doua sursa termica).
4
4. Despre COP-ul unui sistem termic HVAC iarna
In Europa zilelor noastre, Directiva Europeana nr. 91/2002/CE privind
performanta energetica a cladirilor si Directiva 2006/32/CE privind eficienta
energetica la utilizatorii finali de servicii energetice impun incadrarea unei cladiri
intr-o clasa energetica definita prin consumul anual de energie (kWh/m².an)
pentru UTILITATI, pe un loc important aflandu-se consumul de energie pentru
incalzirea cladirii. Consumul de energie pentru incalzirea cladirii este dependent
in mare masura de gradul de izolare termica a cladirii analizate, dar in foarte
mare masura depinde si de sistemul de producere al caldurii.
Cu alte cuvinte, COP-ul unei Pompe de caldura este important, dar si mai
important este COP-ul sistemului din care respectiva Pompa de caldura face
parte. Sub acest aspect este nevoie de definitii exacte privind Coeficientul de
Performanta al unui sistem, prin sistem intelegandu-se ansamblul
constructie+instalatie termica. Acest sistem este urmarit in regim dinamic de-a
lungul unui an calendaristic in scopul determinarii unui indice de performanta
energetica denumit „Heating Seasonal Performance Factor”, ceea ce inseamna
„factorul de performanta sezoniera la incalzire”, notat cu HSPF.
In termodinamica, coeficientul de performanta COP al unei pompe de caldura are
semnificatie instantanee (pentru un ciclu de functionare a masinii termice
respective), pe cand in practica curenta se are in vedere performanta
termodinamica pe o anumita perioada de functionare – de incalzire sau racire. De
aici apare necesitatea introducerii acestor indici de performanta energetica care
sa tina cont de schimburile energetice integrate pe o anumita perioada de
functionare.
Dupa parerea noastra, in proiectarea unui sistem de incalzire trebuie tinut cont
obligatoriu si de posibilitatea utilizarii aceluiasi sistem si la racirea cladirii.
Pompele de caldura pot functiona dupa cicluri termodinamice reversibile, si se
preteaza foarte bine la o astfel de cerinta. Ele sunt astfel capabile sa asigure
incalzirea, ventilarea (prepararea aerului proaspat), climatizarea si prepararea
apei calde de consum, respectiv ansamblul HVAC necesar unei constructii.
In sezonul de incalzire al cladirii, cand ansamblul HVAC include Pompe de caldura
cu sursa termica regenerabila, Coeficientul de Performanta al sistemului HVAC -
HSPF este un raport supraunitar care are la numarator suma urmatorilor
termeni:
caldura extrasa din sursa regenerabila;
echivalentul caloric al energiei electrice consumate in procesul de comprimare
al ciclului frigorific;
echivalentul caloric al unei parti din energia electrica consumata de catre
pompele de circulatie,
echivalentul caloric al unei parti din energia electrica consumata de catre
electro-ventilatoarele de aer,
numind aici doar pe cei mai importanti componenti electrici ai unui sistem HVAC
al unei constructii.
Dinamica variatiei anuale a acestui raport are ca rezultat un factor de
performanta anuala la incalzire al sistemului de incalzire (HSPF) a carui valoare
trebuie sa ramana superioara unei valori minim acceptate care, in opinia noastra,
trebuie sa fie 2,5.
Valoarea aceasta este rezonabila si poate fi insusita de toate sistemele cu surse
termice regenerabile, atat cele ce folosesc Pompe de caldura cu sursa aerul
atmosferic, cat si cele ce folosesc Pompe de caldura cu sursa pamantul, dar
aceasta conditie nu este suficienta decat daca cladirea impreuna cu instalatiile
sale HVAC se incadreaza in acelasi timp intr-o clasa energetica cu un consum
5
anual specific maxim acceptat. Spre exemplu, in cazul cladirilor de birouri in care
Pompele de caldura cu sursa regenerabila participa la producerea caldurii,
ventilatiei si a apei calde de consum, propunem ca indicele specific maxim
acceptat sa fie 243 kWh/m².an. Propunerea noastra are in vedere clasele de
eficienta energetica stabilite prin Directiva Europeana nr. 91/2002/CE si valorile
de referinta din anexa 2.
Daca facem un calcul, pentru un HSPF al sistemului HVAC de 3,5, frecvent
obtinut in zona climatica 4 (anexa 2), consumul anual de energie electrica
rezultat va fi de maxim 69,4 kWh/m².an, economisindu-se aproximativ 174
kWh/m².an, energie provenita din surse clasice. O astfel de strategie conduce la
o reducere cu peste 71% a consumului de energie din surse conventionale
(raportul 174 kWh/m².an / 243 kWh/m².an), insotita de o reducere a emisiei de
CO2 cu aproximativ 40 kg.CO2/m2.an (considerand ca diferenta 243 kWh/m2.an -
69,4 kWh/m2.an = 173.6 kWh/m2.an reprezinta un combustibil conventional cu
un factor de emisie de 0,224 kg.CO2/ m2.an, calculat in cazul Romaniei pentru o
structura a energiilor primare in producerea caldurii si energiei electrice
preponderenta pe lignit si hidrocarburi 68% cu o pondere a energiei nucleare de
9% - conform datelor statistice valabile pentru anul 2003).
Evident ca pentru coeficientii de performanta ai sistemului HVAC - HSPF cu
valori de peste 4, ca in cazul utilizarii Pompelor Termice cu sursa pamantul,
rezultatele privind economiile de combustibil fosil si reducerea volumului de gaze
cu efect de sera pot fi mai spectaculoase.
5. Eficienta frigorifica a Pompelor Termice
Directiva Europeana nr. 91/2002/CE considera consumul anual de energie pentru
producerea incalzirii, ventilatiei si a apei calde sanitare doar o parte a
UTILITATILOR unei constructii, climatizarea acesteia, alaturi de iluminat, fiind
celelalte componente ce intra in evaluarea energetica a unei cladiri. In tari ca
Romania, racirea pasiva nu este o solutie fezabila pentru cladiri – datorita
modificarilor climatice survenite in ultimii ani.
In ventilarea si climatizarea cladirilor in Romania sunt utilizate instalatii de racire
de diferite tipuri, cele cu electrocompresor fiind cele mai frecvente. Ele sunt din
familiile Aer-Aer (monosplituri, dualsplituri sau multisplituri) si Aer-Apa (chillere
generatoare de apa racita cu temperatura de lucru 7 °C/12 °C). In ultimii 10 ani
s-au alaturat acestora Pompele de caldura cu sursa pamantul. Functionand pe
baza ciclurilor frigorifice reversibile, masinile termice „legate” la pamant transfera
energia termica excedentara din cladire in pamant. Ele suplinesc astfel vara o
parte din energia extrasa din pamant iarna.
Eficienta de racire a unei masini termice (cu sursa aerul atmosferic sau
pamantul) se noteaza in practica americana cu EER („Energy Efficiency Ratio” –
„raport de eficienta energetica”). Acest EER reprezinta un raport supraunitar,
care la numarator are cantitatea de caldura absorbita in ciclul frigorific (caldura
provenita de la consumatorul care este climatizat) – notata Eab , iar la numitor
energia de comprimare consumata in
ciclul frigorific, notata EA (Energia de Actionare). Toate cantitatile de energie
care intervin in formula EER sunt integrate pe intreaga durata de functionare a
masinii termice ca masina frigorifica, adica pe tot intervalul de timp cat
consumatorul are nevoie de climatizare (racirea si uscarea aerului).
[ ]
kWh
kWh
E
E
EER
A
ab
=
In SUA, peste 90% din furnizorii (fabricantii) de Pompe Geotermice Apa-Apa au
stabilit ca Eficienta la racire a Pompelor de caldura cu sursa pamantul in
intervalul de temperatura EWT („Evaporator Water Temperature” - intrare apa in
6
vaporizatorul masinii termice) 20°C÷30°C, are valoarea 5,5÷6, ceea ce
inseamna ca factorul de multiplicare al energiei electrice de comprimare in
marimea caldurii extrase din cladire depaseste proportia de 5,5 : 1. Valoarea
este independenta sau foarte putin dependenta de temperatura mediului
ambiant, situatie complet diferita in raport cu instalatiile de racire, numite
clasice, cu sursa aerul atmosferic a caror cifra de eficienta EER scade cu
cresterea temperaturii aerului atmosferic fiind minima vara, in lunile iulie-august,
cand nevoia de frig a unei cladiri este maxima.
6. Despre COP-ul unui sistem HVAC vara
In acceptiunea celor stabilite la punctul 4 privind sistemul HVAC si Coeficientul
sau de Performanta HSPF , vom defini un COP al sistemului HVAC pe timpul verii
– denumit in literatura anglo-saxona „Cooling Seasonal Performance Factor”
(„factor de performanta sezoniera la racire”), abreviat CSPF. Acesta este raportul
supraunitar care are la numaratorul sau totalul aporturilor termice ale cladirii ce
constituie sarcina de racire a cladirii in regim dinamic, suplimentate cu
echivalentul caloric a unor parti din energia de pompare si energia de ventilare a
cladirii, in regim dinamic, iar la numitor totalul consumului de energie electrica al
sistemului HVAC, incluzand aici si energia de pompare a ‚‚lichidului’’ in
schimbatorul de caldura cu pamantul.
In opinia noastra, conform practicii curente din Romania, sistemele HVAC cu
Pompe Geotermice obtin pe timpul sezonului cald un coeficient de performanta la
racire (CSPF) cu o valoare medie de min. 4 care este de peste 2 ori mai mare
decat a sistemelor de racire clasice, cu electrocompresor, ce folosesc la
condensator aerul atmosferic.
Impunerea acestei valori minime de 4 nu este suficienta daca nu limitam
simultan si valoarea consumului maxim de energie consumata de o cladire pe
timpul unui an calendaristic in sistemul HVAC de conditionare a aerului interior
(AC).
Parerea noastra este ca aceasta valoare trebuie sa fie diferita de la o tara la alta
a Comunitatii Europene, dupa cum respectiva tara este plasata din punct de
vedere geografic.
Pentru cazul Romaniei, scala de clasificare energetica la racirea unei cladiri (AC –
Air Conditioning) situate in zona climatica 4 (anexa 2) va avea in zona verde
(eficienta energetica ridicata Clasa C) valoarea limita 146 kWh/m².an. Pentru
aceasta valoare sistemul HVAC cu Pompe Geotermice cu CSPH=4.5 poate
consuma maxim
33 kWh/m².an energie electrica (raportul 146 kWh : 4,5) fata de o valoare de
aproximativ 73 kWh/m².an necesara electric in cazul utilizarii instalatiilor de
racire clasice cu electrocompresor CSPH=2 (cu sursa aerul atmosferic). Obtinem
astfel o economie cifrata la jumatatea resursei energetice si o diminuare
semnificativa anuala a emisiei de CO2.
7. Concluzii
Exista diferente notabile de performanta intre pompele de caldura cu sursa
regenerabila ce utilizeaza aerul atmosferic si cele ce folosesc pamantul. In mod
real ambele surse de energie aduc economii de resurse de tip fosil si diminueaza
emisiile de CO2 insa :
- Pompele de caldura cu sursa aerul atmosferic nu pot iarna asigura integral
necesarul de caldura cerut de o cladire, motiv pentru care sistemul de
incalzire trebuie sa fie bivalent, adica sa primeasca caldura din doua surse, a
doua sursa fiind de obicei de tip fosil (gaz natural, petrol);
- Pompe de caldura cu sursa pamantul pot iarna asigura integral necesarul de
caldura, ventilatie si apa calda de consum cerut de o cladire;
7
- Pompele de caldura cu sursa aerul atmosferic au performanta la racire
dependenta de temperatura mediului ambiant, ceea ce face ca vara in tari ca
Romania de exemplu, exact atunci cand este nevoie de mai mult frig (lunile
iulie-august ca temperaturi diurne de peste 38 oC) performanta la racire a
Pompelor de caldura cu sursa aerul atmosferic sa fie minima;
- Performanta la racire a Pompelor de caldura cu sursa pamantul nu este
influentata de temperatura mediului ambiant.
Daca tinem cont ca Pompele Termice cu sursa regenerabila fac parte dintr-un
sistem HVAC (Heating-Ventilation-Air Conditioning) al unei cladiri, pot fi definite
urmatoarele marimi adimensionale:
- Un coeficient de performanta la incalzire al sistemului HVAC cu Pompe de
caldura HSPF (Heating Seasonal Performance Factor) ce exprima raportul
supraunitar intre cantitatea anuala de caldura utila (suma termenilor : caldura
anuala extrasa din sursa regenerabila, echivalentul caloric al energiei electrice
consumate in procesul de comprimare a ciclului frigorific al Pompelor de
caldura, echivalentul caloric al unei parti din energia electrica consumata de
catre pompele de circulatie ale sistemului HVAC si echivalentul caloric al unei
parti din energia electrica consumata in sistemul de ventilatie) si cantitatea
anuala de energie electrica necesara producerii caldurii utile (suma
termenilor: total anual energie electrica consumata de catre
electrocompresorul pompei termice, totalul anual energie consumata de catre
aparatele electrice ale sistemului HVAC : pompe de circulatie,
electroventilatoare, electroventile, toate marimile fiind exprimate in kWh/an;
- Un coeficient de performanta la racire al sistemului HVAC cu pompe
termice CSPF (Cooling Seasonal Performance Factor) ce exprima raportul
supraunitar intre cantitatea anuala de caldura extrasa din cladire (aporturile
de caldura induse in cladire prin anvelopa cladirii in regim dinamic, caldura
generata de ocupantii cladirii – iluminat, plite electrice, computere, etccantitatea
de frig necesara prepararii aerului proaspat introdus in cladire prin
sistemul de ventilatie al cladirii) si cantitatea anuala de energie electrica
consumata in sistemul HVAC de racire al cladirii, toate marimile fiind
exprimate in kWh/an.
In raport cu definitiile de mai sus avem urmatoarele situatii:
- In cazul sistemelor HVAC cu pompe de caldura cu sursa aerul atmosferic,
pentru incalzire si preparare apa calda sanitara nu exista un coeficient de
performanta de tipul HSPF. Motivul consta in faptul ca sistemele HVAC cu
sursa termica aerul atmosferic nu-si pot asigura necesarul de caldura anual
doar pe seama caldurii absorbite din mediul ambiant. Putinele situatii in care
o casa pasiva, de dimensiuni modeste, isi asigura incalzirea, ventilatia si apa
calda de consum exclusiv electric utilizand o pompa de caldura cu sursa aerul
atmosferic, cu rezistenta electrica aditionala la un HSPFO 2,5 constituie
exemple la limita de jos a acceptibilitatii notiunii de eficienta. Dupa parerea
noastra Pompele de caldura cu sursa aerul atmosferic pot fi utilizate in
incalzire, cu rezultate pozitive, in sisteme bivalente pentru care se poate
calcula un coeficient HSPF numai daca al doilea generator de caldura este o
pompa de caldura cu sursa pamantul. Cand a doua sursa este un combustibil
fosil, notiunea HSPF nu are sens.
- In cazul sistemelor HVAC cu pompe de caldura cu sursa aerul atmosferic si
pamantul pentru incalzire, ventilatie si preparare apa calda sanitara, valoarea
minima pentru HSPF este 2,5.
- In cazul sistemelor HVAC cu pompe termice cu sursa pamantul ce folosesc
sisteme deschise din panze freatice sau sisteme inchise cu foraje verticale,
valoarea minima HSPF propusa de noi este 3,5.
8
In cazul Romaniei, daca ne insusim clasificarea climatica ASHRAE pentru Europa,
prezentata in anexa 1 – sursa Euleb, din 4 zone climatice stabilite prin
reglementarile romanesti SR 1907/97 si C107/2005, trebuie restranse
caracteristicile climatice locale la 2 zone climatice notate Csa si Dfb in anexa 1,
pentru care sunt prezentate consumurile energetice anuale recomandate pentru
cladirile de eficienta energetica ridicata din
anexa 2, unde zonele climatice Csa si Dfb corespund baremurilor (4) Mixed si
respectiv (5) Cool. In acest fel se pot propune pentru Romania urmatoarele:
• Doua (2) grile de clasificare energetica a cladirilor aferente celor 2 zone
climatice de amplasare a cladirii in teritoriu. Cele 2 grile corespund
Amendamentelor 1 si 2 pe care Societatea Romana Geoexchange le propune
la Metodologia de Calcul editia 2006 a performantelor energetice ale cladirilor
(Partea aIIIa – Auditul si Certificatul de performanta a cladirii, Indicativ MC
001/3-2006);
• Introducerea notiunii de eficienta energetica pentru instalatiile HVAC cu
pompe de caldura cu sursa regenerabila ce echipeaza cladirile din clasele A, B
si C ale grilei de clasificare energetica aflate in zona cu eficienta energetica
ridicata. Eficienta energetica poate avea clasele A+ si A++, corespunzatoare
perechilor de valori propuse de noi pentru coeficientii de performanta minimi
HSPF si CSPF .
Se obtine astfel un mare avantaj, si anume posibilitatea verificarii in exploatare a
cotatiei energetice “de proiect” a unei cladiri echipate cu instalatii HVAC cu sursa
termica regenerabila dupa consumul electric anual inregistrat in facturile lunare
de plata emise de catre furnizorul local de energie electrica. Propunerea noastra
are la baza rezultatele monitorizarilor realizate de catre Societatea Geoexchange
in perioada 2005÷2007 pe o serie de constructii noi echipate cu instalatii HVAC
cu sursa pamantul.
Dr. ing. Radu Polizu Prof. Dr. ing. Robert Gavriliuc
Vicepresedinte SRG; auditor
energetic autorizat; membru
ASHRAE Danube Chapter
Vicepresedinte ASHRAE Danube
Chapter; auditor energetic
autorizat; expert tehnic
|
Geoexchange-solutia inteligenta